Ce este efectul Semmelweis?

Nu ești pregătit pentru ce urmează. Dar citești oricum. Îți place să crezi că gândești cu mintea ta. Că ai argumente. Că ești informat. Realitatea e alta: trăiești din automatisme. Ești produsul unor idei vechi, transmise fără filtrare, repetate până când au devenit „adevăr”. Îți spun clar: nu tu deții controlul. Încă. Dar articolul ăsta te obligă să alegi. Să vezi. Să rupi lanțul. Sau să pleci și să uiți tot. Aici se separă oamenii care gândesc de cei care repetă. Tu în care tabără vrei să fii?

Reflexul de a respinge nou

Efectul Semmelweis este tendința de a adera la convingerile general acceptate și de a respinge opiniile și teoriile noi care le contrazic. Mai mult, ideile inovatoare nu sunt acceptate, chiar dacă justețea lor este confirmată de fapte.

Acest efect poartă numele doctorului Ignaz Semmelweis. La mijlocul secolului al XIX-lea, el lucra la un spital general din Viena. Pe atunci, medicii credeau că bolile apar din cauza aerului infect. Aproape niciun medic nu își spăla mâinile – nu vedeau sensul. Unii medici, după autopsii, mergeau direct în secția de obstetrică și asistau la nașteri. Nu e de mirare că multe femei care nășteau și mulți nou-născuți sufereau de infecții severe.

Semmelweis a presupus că bolile apar din cauza microbilor. Și că dacă medicii își vor spăla mâinile cu o soluție de hipoclorit de calciu, rata mortalității ar putea scădea. Spitalul din Viena a implementat propunerile lui Semmelweis, iar teoria sa a fost dovedită în practică. Rata mortalității în rândul femeilor care nășteau a scăzut semnificativ.

În 1861, Semmelweis a publicat o carte în care și-a prezentat teoria și rezultatele practice. Cu toate acestea, lucrarea sa nu a fost acceptată de comunitatea medicală. Mulți medici l-au criticat dur și l-au ridiculizat. Spuneau că nu poate exista nicio legătură între curățenia mâinilor și boala pacienților. În cele din urmă, Semmelweis, suferind de grave tulburări psihice, a fost internat într-o clinică psihiatrică, unde a murit fără a fi recunoscut.

Efectul Semmelweis arată că descoperirile științifice nu sunt acceptate adesea doar pentru că sunt înaintea timpului lor. Dar această eroare cognitivă nu afectează doar oamenii de știință. Uneori, comportamentul cauzat de efectul Semmelweis este caracteristic și oamenilor obișnuiți. De exemplu, celor care neagă schimbările climatice, în ciuda datelor înregistrate privind creșterea temperaturii pe planetă.

De ce apare efectul Semmelweis

Repetăm: efectul Semmelweis apare atunci când oamenii cred în stereotipuri deja formate și nu intenționează să renunțe la ele. Iată câteva posibile motive ale unui astfel de comportament.

• Prejudecata confirmării.

Din cauza acestei erori cognitive, oamenii cred doar în dovezile care susțin convingerile lor. În același timp, ignoră argumentele care contrazic punctul lor de vedere obișnuit. În consecință, pot crede cu ușurință chiar și în informații dubioase sau de calitate slabă, dacă acestea se potrivesc cu imaginea lor despre lume. Și să nu cunoască argumente convingătoare prezentate de susținătorii unei alte poziții. Exact așa s-au comportat medicii care au respins lucrarea lui Semmelweis. În cartea sa existau date care arătau cât de mult a scăzut mortalitatea femeilor la clinica din Viena. Dar contemporanii doctorului nu au dorit să le studieze.

• Frica de schimbare.

Oamenii se tem adesea de nou și preferă acțiuni rutiniere obișnuite. Pentru că un astfel de comportament garantează stabilitate și predictibilitate. Iar ce vor aduce schimbările – nu se știe încă.

Astfel, necesitatea de a se spăla pe mâini a devenit pentru medicii contemporani ai lui Semmelweis o revizuire a unei rutine bine cunoscute. Această inovație i-ar fi forțat clar să depună mai mult efort. Totuși, beneficiul ei era discutabil pentru ei. Așadar, era mai simplu și mai liniștitor să lase totul așa cum era.

• Prejudecata autorității.

Această eroare cognitivă îi face pe oameni să aibă mai multă încredere în cei pe care îi consideră autorități: autorități, lideri, experți, persoane carismatice. Și acest lucru este adesea folosit de escroci: se prezintă victimelor ca persoane cu autoritate și influență.

Un astfel de prejudiciu acționează și în medicină. De exemplu, pacienții aleg adesea tipul de ajutor necesar după spitalizare doar pe baza opiniei unei persoane autoritare pentru ei.

Ce-ai face dacă ai afla că ai fost mințit toată viața?

Nu de un străin. Nu de un dușman. Ci de oameni în care ai avut încredere. De profesori. De părinți. De autorități. De cei care ți-au spus „așa e corect”, „așa se face”, „așa e bine”. Ai acceptat. Ai trăit cu aceste „adevăruri”. Le-ai apărat. Le-ai impus mai departe. Fără să le verifici. Fără să le înțelegi.

Adevărul? Nici ei nu știau. Au repetat ce au primit. Și tu ai făcut la fel.

Efectul Semmelweis nu e doar o lecție de istorie. E o oglindă. Și tu ești în ea. Refuzi idei care nu-ți convin. Ataci ce nu înțelegi. Te agăți de trecut pentru că schimbarea cere muncă. Dar munca e singura cale. Restul e autoamăgire.

Întrebarea nu e dacă ai fost mințit. Întrebarea e ce faci acum, când știi.

Continui să trăiești în povestea altcuiva?

Sau alegi, în sfârșit, să vezi realitatea și să-ți construiești propria gândire?

Asta e alegerea. Acum.

Ultimul gând

Ai două opțiuni. Prima: închizi pagina, îți spui că „nu e chiar așa” și revii la confortul minciunilor familiare. A doua: accepți că ai fost programat, confrunți realitatea, rupi dependența de idei servite și începi să gândești singur. Nu va fi plăcut. Dar e singura cale. Efectul Semmelweis nu dispare. Te roade zilnic. Îl ignori, pierzi. Îl înfrunți, evoluezi. Nimeni nu te salvează. Nimeni nu gândește în locul tău. Tu ești singurul responsabil. Începi acum sau nu începi deloc.