Nu ești atât de rațional pe cât îți place să crezi. Oricât de inteligent te consideri, mintea ta funcționează pe scurtături și îți servește iluzii drept adevăruri. Nu alegi liber, alegi în limitele pe care ți le impune propria percepție distorsionată. Distorsiunile cognitive nu sunt defecte izolate, sunt mecanisme zilnice. Ele decid pentru tine înainte ca tu să apuci să te gândești.
Crezi că ești imun? Asta e prima minciună. Efectul majorității, eroarea supraviețuitorului, costurile irecuperabile, toate te prind exact atunci când ești convins că ești „obiectiv”. Problema reală nu e că ele există. Problema e că tu nu le vezi și, mai grav, nici nu vrei să le vezi. Îți spui că gândești logic, dar logica ta e deja filtrată și parțială.
De aceea, nu mai are rost să întrebi dacă ești influențat. Întrebarea corectă e: în ce măsură ești dispus să recunoști că ești influențat? Dacă refuzi să accepți asta, ești deja învins. Dacă accepți, abia atunci ai o șansă să-ți prinzi mintea asupra faptului și să o confrunți.
Distorsiunile cognitive
Nu ești obiectiv. Nu ai fost niciodată. Mintea ta trișează și o face constant. Îți arată doar fragmente de realitate și îți ascunde restul. Îți dă iluzia că vezi clar, dar de fapt alegi să vezi ce îți confirmă convingerile.
Nu există un număr exact al acestor erori. Unii spun 200, alții mai multe. Buster Benson le-a grupat în 20 de categorii. Nikita Nepryakhin a ales 30 care îți afectează direct modul în care gândești și decizi. Din ele, am extras șapte. Șapte capcane care îți influențează viața zilnic, chiar acum, fără să le observi.
1. Efectul de alăturare la majoritate
Oamenii consideră că opinia majorității este corectă. Astfel, multe acțiuni se fac nu pentru că cineva le dorește, ci pentru că le fac toți ceilalți.
O variantă a acestui efect este biasul de grup. Se formează un „noi” – cetățenii aceleiași țări, absolvenții aceleiași universități, fanii aceleiași trupe. În acest grup apare încredere reciprocă și o percepție comună a valorilor. Opinia grupului propriu este considerată mai corectă și mai importantă decât opinia celor din afară.
2. Eroarea supraviețuitorului
Exemplu clasic: „În copilărie ne jucam pe șantiere abandonate și nu ni s-a întâmplat nimic.” Această afirmație ignoră cazurile celor care au pățit accidente și nu mai pot povesti.
Un alt exemplu: oamenii se concentrează pe povești de succes și ignoră eșecurile. Antreprenorii de succes scriu cărți și oferă interviuri. Din exterior, pare că obținerea succesului este accesibilă oricui. Însă poveștile celor care au eșuat sunt mai puțin vizibile. Astfel, se creează o imagine falsă și incompletă asupra realității.
3. Capcana costurilor irecuperabile (sunk cost)
Această distorsiune determină oamenii să continue să investească timp, bani și energie în proiecte care nu mai au viitor.
Un exemplu: o afacere falimentară. Antreprenorul a investit deja foarte mult și, deși afacerea nu produce, nu renunță. Un alt exemplu: o relație de cuplu care nu mai aduce satisfacție. Partenerii au petrecut mulți ani împreună și, deși ar fi mai bine să se despartă, aleg să rămână, ceea ce le prelungește suferința.
4. Efectul persoanei a treia
Majoritatea oamenilor cred că manipularea, publicitatea și propaganda îi influențează pe ceilalți, dar nu pe ei.
De exemplu, cineva poate alege un produs doar pentru că ambalajul este mai vizibil sau poate vota pentru un candidat doar pentru că prietenii lui îl susțin, crezând în același timp că a luat o decizie independentă.
5. Stereotipizarea
Stereotipurile împart lumea în categorii simple, care reduc efortul mental. Pot fi atât pozitive, cât și negative.
Un aspect interesant: oamenii aplică stereotipuri altora, nu lor înșiși. De exemplu, cineva știe că rușii nu beau vodcă zilnic și nu poartă balalaica în rucsac, dar poate crede că toate franțuzoaicele sunt elegante sau că germanii sunt mereu punctuali.
6. Efectul iluziei adevărului
O informație repetată de mai multe ori ajunge să fie percepută ca adevărată, chiar dacă inițial era respinsă.
Acesta este mecanismul de bază al publicității insistente și propagandei. Într-un studiu din 2015, cercetătorii americani au prezentat participanților afirmații false, precum „sari-ul este o fustă scoțiană” sau „Oceanul Atlantic este cel mai mare ocean”. La început, majoritatea le-au respins. După repetări multiple, mulți au început să creadă că sunt adevărate.
7. Deviația în favoarea status quo-ului
Oamenii preferă stabilitatea, chiar dacă schimbarea ar aduce beneficii.
De aceea, mulți aleg același fel de mâncare la restaurant, folosesc aceleași medicamente deși există alternative mai eficiente, sau resping actualizările aplicațiilor de pe telefon pentru că schimbă interfața cunoscută.
De ce există distorsiunile cognitive
Potrivit lui Buster Benson, distorsiunile au și roluri utile:
1. Ajută creierul să proceseze informația
Creierul nu poate analiza totul. Distorsiunile îl ajută să selecteze doar ceea ce pare important: lucruri familiare, clare sau care confirmă convingerile existente.
2. Contribuie la înțelegerea lumii
Lumea este complexă, iar omul percepe doar o parte. Distorsiunile ajută la completarea imaginii, prin experiențe anterioare sau presupuneri, simplificând structura realității.
3. Oferă motivația de a acționa
Oamenii trebuie să ia decizii rapide. Distorsiunile dau impulsuri care îi fac să creadă că acțiunile lor au impact. Acest lucru crește concentrarea pe rezultate imediate și împinge spre finalizarea a ceea ce au început.
4. Ajută memoria să selecteze
Memoria nu poate reține tot. Distorsiunile fac ca experiențele să fie reduse la elemente esențiale, eliminând detaliile și păstrând doar aspectele relevante pentru decizii viitoare.
Ultimul gând
Știi acum șapte distorsiuni care îți dictează deciziile. Șapte dintr-o listă aproape infinită. Nu înseamnă că vei scăpa de ele doar pentru că ai citit câteva exemple. Înseamnă doar că ai mai puține scuze să continui să te minți.
Adevărul e simplu și dur: nu ești liber cât timp nu vezi capcanele. Dacă nu le identifici, ele te conduc. Dacă nu le confrunți, ele te definesc. În fiecare alegere, în fiecare relație, în fiecare decizie financiară sau personală.
Nu mai spune „așa sunt eu”. Nu mai spune „așa a fost să fie”. Spune „asta e o eroare cognitivă” și vezi ce faci cu ea. Pentru că de aici încolo alegerea e clară: ori te ridici deasupra propriului mecanism defect, ori rămâi prizonierul lui.
Nu Pierde nici un Articol!
Toate mișcările, motivația și alte bunătăți direct la tine în Inbox!
Sunt Marketer. Urăsc SPAMul. De aceea, mesajele sunt Relevante și la Obiect.
